Sindromul Uhthoff
De asemenea cunoscut ca şi sindromul Uhthoff, fenomenul se referă la o înrăutăţire a simptomelor neurologice în scleroza multiplă sau în alte condiţii medicale neurologice, demielinizante. Numele face trimitere la profesorul german de oftalmologie William Uhthoff (1853-1927), cel care a descris pentru prima dată (în 1890) acest fenomen ca fiind o înrăutăţire a vederii pacienţilor care sufereau de nevrită optică atunci când făceau exerciţii fizice.
Nevrita optică este cel mai frecvent simptom clinic de prezentare al SM (25% din cazuri), mai ales la pacienţii tineri. Ea reprezintă inflamarea nervului optic cu demielinizarea acestuia, având drept consecinţă scăderea acuităţii vizuale la ochiul respectiv (mai rar bilateral).
Un studiu din 2011 realizat de către cercetătorii suedezi arată că un procent ridicat (60-80%) dintre persoanele diagnosticate cu SM manifestă o sensibilitate la căldură. Atunci când corpul se supraîncălzeşte din cauza temperaturii exterioare mari, a exerciţiilor, a febrei sau din cauza saunei şi a băilor calde impulsurile nervoase printr-un neuron afectat sunt fie blocate fie încetinite foarte mult, iar odată ce temperatura revine la valori normale semnele şi simptomele pot să dispară (de aceea aceste semne se mai numesc pseudo-exacerbări). Atunci când temperatura ridicată afectează vederea, fenomenul poartă denumirea de sindromul Uhthoff.
Multe persoane cu SM manifestă oboseală şi alte simptome cum ar fi durerea, dificultăţile de concentrare, accidente urinare atunci când sunt expuse căldurii. Studiile arată că, uneori, chiar şi o creştere cu 0,5 grade C a temperaturii corpului poate conduce la încetinirea sau blocarea impulsurilor nervoase prin neuronii demielinizaţi.
Există o dilemă destul de greu de rezolvat: exerciţiile fizice (adică recuperarea şi păstrarea ) sau păstrarea unei temperaturi normale aa corpului. Se cunoaşte faptul că în timpul exerciţiilor temperatura corpului creşte, dar avantajul ar fi, pe lângă recuperare, reducerea riscului bolilor asociate şi promovarea sănătăţii (fizice şi psihice). De aceea recomandat ar fi ca activităţile care vă solicită fizic, dar şi exerciţiile să le realizaţi în încăperi răcoroase sau bine ventilate pentru a preveni încălzirea corpului.
Înrăutăţirea stării de sănătate sub influenţa căldurii nu înseamnă apariţia unor noi leziuni şi nici faptul că SM progresează mai rapid. Ceea ce se poate face este o răcire a temperaturii corpului. Staţi la umbră sau adăpostiţi-vă de razele soarelui şi de căldură. Beţi lichide reci sau faceţi duşuri reci.
Nu refuzaţi, totuşi, să consultaţi un medic dacă semnele persistă şi după ce temperatura corpului revine la una normală sau dacă nu aţi manifestat niciodată până atunci simptome cauzate de temperatura crescută.
Resurse bibliografice:
