Locaţia curentă este: Prima pagină / Consilier / Psihologie / Articole tematice / Stresul și SM

Stresul și SM

Controlul stresului în scleroza multipla

 

"Mă  relaxez, reveniți când termin de citit articolul...:)"
Stresul prelungit  dat de  viața în compania unei boli cronice, cum este scleroza multiplă, poatre conduce la sentimente diferite, emoții care se structurează în timp, unele apar, altele dispar, uneori o evuluție în etape de la momentul diagnosticării, alteori o apariție haotică. Oricum spectrul emoțiilor care apar de-a lungul confruntării cu boala este destul de larg, de la frustrare, furie, lipsa speranței, depresie, deznădejde. În principal riscul de a manifesta stări depresive este cel mai ridicat. Și acest lucru pentru că instalarea unei boli este similară cu pierderea cuiva drag, iar reacția omului la pierdere este jelirea, doliul. În SM se pierde uneori funcționarea zilnică, alteori certitudinea unui viitor mai bun, se pierde într-o oarecare măsură luminița de la capătul tunelului. Astfel că  persoana va reacționa la aceste pierderi prin modificarea stării afective.
Pentru a face față mai bine bolii este important ca persoana să învețe cum să se descurce cu stresul din viața de zi cu zi.
Care sunt semnele stresului?
Un prim pas în gestionarea stresului este identificarea acestuia.  În mod uzual oamenii folosesc termenul de stres atunci când se confruntă cu o situație problematică. Puțină lume știe sau cunoaște că stresul în fond este o reacție (psihologică și fiziologică) a organismului și apare atunci când gravitatea percepută a problemei depășește abilitățile persoanei de face față.
În SM perceperea incertitudinii stării fizice viitoare conduce la instalarea unei tensiuni psihice față de care persoana nu are pregătită o modalitate de răspuns eficient í sanogen
Semnele emoționale ale stresului: furia, dificultate în concentrare, îngrijorare irațională, tristețe și schimbări frecvente ale stării emoționale.
Semne fizice ale apariției stresului: dureri stomacale, diaree,  palme transpirate, oboseală cronică, luare în greutate sau pierderea greutății.
Semne comportamentale ale stresului:  reacțiile exagerate, impulsivitate, retragere socială, consum de substanțe.
Cum pot face față stresului?
Menține o atitudine pozitivă.
Acceptă că există evenimente pe care tu nu le poți controla (cum este boala).
Fio mai degrabă asertiv decât agresiv, adică exprimă-ți emoțiile, ideile sau credințele într-un mod în care să nu rănești pe ceilalți dar în același timp să poți să soliciți ceea ce ai tu nevoie, sau ceea ce simți tu.
Învață o tehnică de relaxare.
Fă exerciții în mod regulat. Corpul tău poate să lupte mai bine împotriva stresului atunci când este în formă maximă.
Urmează o dietă (pentru acest lucru cere sfatul unui nutriționist sau a medicului de familie).
În programul pe care îl ai strecoară cât de multe pauze simți că ai nevoie. Corpul tău are nevoie de timp pentru a se recupera (atât psihic cât și fizic).
Nu te baza pe alcool sau droguri pentru a reduce stresul.
Cum mă pot relaxa?
Există mai multe modalități de relaxare destinate fie minții, fie fizicului.
Mai  întâi asigurați-vă că aveți momente de liniște sau un loc în care vă puteți relaxa.  Stați cât mai confortabil posibil.  Încercați să lăsați să treacă fiecare gând negativ, așa cum vine el. Uneori  e chiar util să vă spuneți în minte:  „Las gândurile să treacă!  Să treacă toate gândurile!”.
Modalitățile de relaxare ale minții includ:
scrisul - poate fi de ajutor ca o persoana să țină un jurnal despre lucrurile care o deranjează. Scrierea timp de 10-15 minute a evenimentelor stresante și a sentimentelor asociate într-un jurnal ar putea contribui la aflarea cauzelor stresului și la stabilirea nivelului de stres, dar și ventilajul emoțional de care uneori avem nevoie. După aceea, se pot gasi cele mai bune alternative de depașire a stresului;
exteriorizarea sentimentelor - râsul, plânsul, exprimarea furiei sau comunicarea sunt foarte importante. Prietenii, familia sau un consilier specializat pot fi interlocutorii potriviti. Exteriorizarea sentimentelor este un mod sanatos de a scapa de stres;
hobby-uri (colecționatul de diverse lucruri, de exemplu), activități creative (de artizanat, artă, puzzle, sudoku), îngrijirea animalelor de companie, muncă voluntară (desfășurată de la domiciliu în cazul celor care nu se pot deplasa- de exemplu realizarea unor progamări, comenzi telefonice, cumpărături online, comenzi poștale).
Este posibil ca o persoana cu SM să fie prea ocupată să facă aceste lucruri (reamintim că SM nu înseamna invaliditate). Dar a-si face timp pentru ceva ce-i place o poate ajuta sa se relaxeze si chiar sa obtina satisfactii in mai multe domenii ale vietii sale.
concentrarea asupra prezentului – meditația și imageria mentală ghidată ar putea fi două modalități de a relaxa mintea. Meditația presupune atenția asupra lucrurilor care se întâmplă în prezent. O altă tehnică de relaxare este concentrarea asupra modului de respirație. Imageria ghidată implică formare la nivel mental a unor imagini care fac o persoana să se simtă calmă și relaxată. Pot fi folosite în acest scop casete audio, cărți sau ajutorul unui specialist.
Printre mijloacele de relaxare a corpului ar putea fi cuprinse:
exercițiile fizice - activitatea fizică realizata în mod constant este una din cele mai bune modalități de a gestiona stresul. Chiar si activitățile de zi cu zi cum ar fi menajul sau curațenia în gospodarie pot reduce stresul. Apelați al un kinetoterapeut sau alt profesionist pentru a vă recomanda exerciții adecvate persoanei dumneavoastră..
diverse tehnici de relaxare - exercitii de respiratie, relaxare musculara, yoga si multe alte tehnici pot ajuta la ameliorarea stresului.
exercitiile de respiratie – inspirați adânc, pe nas, timp de 3 secunde, mențineți respirația 2 secunde și apoi expirați  4 sau 5 secunde. Exercițiul se poate ajusta în funcțiile de capacitățile respiratorii ale fiecăruia. Important este ca expirația să fie mai lungă decât inspirația relaxarea musculara progresiva Jacobson - această tehnică are rolul de a reduce tensiunea musculară prin relaxarea separată a grupelor de mușchi, una câte una.
Exerciții mixte (minte-corp)- Închideți ochii. Respiră normal pe nas. În timp ce expiri, spuneți în gândul tău un cuvânt scurt cum ar fi calm, liniște. Continuă 10 minute.  Dacă mintea ta va pleca în altă parte, concentrează-te pe respirația ta și pe cuvântul pe care l-ai ales.  Lasă-ți respirația să fie lentă și liniștită.

 

Florin Sebastian Badale

Psiholog

Tag-uri